Testul creditorului privat se aplică în situația în care autoritățile publice au calitatea de creditori pentru întreprinderea beneficiară (publică sau privată) respectiv în situația în care întreprinderea înregistrează datorii față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale sau față de bugetele altor entități care administrează resurse de stat. Aplicarea lui este necesară pentru a evalua dacă prin renegocierea datoriilor unui debitor aflat în dificultate financiară (eșalonării scutirii la plată, transformarea datoriilor în acțiuni etc.) nu se acordă un ajutor de stat incompatibil cu piața unică. De cele mai multe ori elementul decisiv în a putea evalua dacă intervenția statului în cazul restructurării obligațiilor bugetare constituie sau nu ajutor de stat incompatibil este avantajul economic (avantaj care nu ar fi fost posibil în condiții normale de piață). Identificarea unui avantaj economic poate fi realizată prin compararea comportamentului ales de entitatea publică față de întreprinderea beneficiară cu comportamentul ipotetic al unui creditor privat, în condiții normale de piață. Aceasta comparare necesită o analiză economică și financiară generală a măsurii, în baza căreia să se pună în balanță situația financiară a întreprinderii în cazul în care intervenția statului nu ar fi avut loc (scenariile alternative: executare silită respectiv faliment) cu situația financiară rezultată în urma intervenției (scenariul de bază: restructurare sau reorganizarea).