Numărul mare de insolvențe și câștigurile ”fabuloase” obținute de lichidatorii judiciari implicați în aceste proceduri au făcut acest domeniu tot mai atractiv, astfel încât, în ultimii ani, acest domeniu a ”câștigat” un număr tot mai mare de specialiști. 

Totuși, în pofida acestei abundențe de ”specialiști în reorganizare” sau a ”rigurozităților legale” privind întocmirea, aprobarea și confirmarea planurilor de reorganizare, statisticile referitoare la succesul procedurilor de reorganizare din țara noastră nu sunt deloc îmbucurătoare: sub 3% dintre  societățile intrate în insolvență  au reușit să se reorganizează cu succes. 

Fără a intra în detalii, reorganizarea judiciară este atât de lipsită de succes (alături de aspecte cum ar fi: credibilitatea procedurii, imaginea debitorului aflat în insolvență, caracterul greoi de soluționarea a litigiilor și prin urmare votarea planului cu întârziere, sau chiar folosirea procedurii doar ca instrument de tergiversare din partea debitorului) și din cauza specialistului în insolvență desemnat.

Alegerea specialistului  necesită în prealabil analiza și evaluarea atentă cel puțin a următoarelor câtorva aspecte:

  • Încredere, independență și corectitudine;
  • Cunoștințele, competențele și experiența profesională a specialistului;
  • Disponibilitatea specialistului de implicare;
  • Posibilitatea efectivă de lucru (în funcție de volumul de activitate, timpul și resursele necesare);
  • Costurile reale, onorariile și comisioanele percepute, costurile altor operațiuni și servici necesare (de evaluarea, contabile, juridice etc.).

Pentru a evita orice surprize sau dezamăgiri ulterioare este de preferat solicitarea unor explicații clare, precise și, pe cât posibil, în scris privind toate aceste aspecte (plus … multe altele).